Pentru mine intalnirea cu masterul GRSSS a fost dragoste la prima vedere, fiind “sedus” prin tematica abordata, inca de la primul curs. Am fost intampinat de cadre universitare si colegi deschisi, dedicati, cu spirit liber, open-minded. O experienta unica pe care este bine sa n-o ratezi, o poarta de acces catre noi relatii socio-umane, contacte, situatii si opinii. Mi-a placut atat de tare incat nici nu stiu cand au trecut cei doi ani de studiu. Dinamica formidabila a curriculei, calitatea informatiilor primite, posibilitatea reala de implementare a cunostintelor in perioada cursurilor cat si dupa finalizarea lor, reprezinta punctele forte ale acestui program de master.
“Some people come into our lives and quickly go. Some stay for a while, leave footprints on our hearts, and we are never, ever the same.” – Flavia Weedn
Cursurile cuprinse în planul de învăţământ se axează pe problematica grupurilor de risc şi a serviciilor sociale de suport. Metodele de predare sunt moderne: prezentări în power point, filme documentare, facilitare acces la baze de date internaţionale.
Semestrul I
• Perspective internaţionale în asistenţă socială (Doru Buzducea): teorii şi dezbateri recente la nivel european şi internaţional în asistenţă socială, cadrul european al calificărilor în asistenţă socială, globalizarea problemelor sociale şi a grupurilor de risc, sisteme comparative de asistenţă socială, tipuri de servicii sociale pentru grupurile de risc, drepturi sociale, reţele şi sisteme sociale.
• Politici şi programe sociale pentru persoanele fără adăpost (Adrian Dan): conceptualizare şi abordare istorică, cauzele moderne ale fenomenului, diagnoza fenomenul PFA în lume şi în România, teorii explicative, politici şi programe sociale cu privire la PFA, programe europene în domeniu.
• Victimele traficului de fiinţe umane: servicii şi intervenţii specializate (Monica Alexandru): riscurile umane ale traficului de fiinţe umane, caracteristicile traficului de fiinţe umane, măsuri de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, măsuri de reintegrare socială a victimelor, abordarea transnaţională a combaterii traficului de fiinţe umane.
• Sociologia corpului şi riscuri sociale (Gabriel Jderu): corpul în sociologia clasică şi modernă, corp şi gen: masculinitate şi feminitate în societatea modernă, contrucţia socială a corpului şi riscuri sociale, emoţiile sociale şi corpul: sentimentul de jenă şi dramaturgia nudităţii, corpul în relaţiile interpersonale, corpul ca investiţie socială (sport, chirurgie estetică, piercing, tatuaje).
Semestrul 2
• Antropologia grupurilor de risc (Liviu Chelcea): conceptualizări ale oraşelor şi ale vieţii urbane, cartier-comunitate-sat urban, ghetourile şi cultura sărăciei, cartiere închise şi segregare socială, gentrificarea zonelor centrale, suburbanizarea oraşelor, istorie urbană, dezindustrializare şi reconversie urbană, “oraşe globale”.
• Metode de interventie în cazurile de violenţă domestică (Ana Rădulescu): cercetări privind violenţa în familie, explicaţii teoretice, factorii de risc care facilitează dezvoltarea violenţei, evaluarea riscului de victimizare şi răspunsul la violenţă, dezvoltarea serviciilor sociale pentru asistarea victimelor violenţei şi a agresorilor.
• Refugiaţi şi comunităţi multi-etnice (Smaranda Witec): problematica migraţiei, experienţa refugiatului, cadrul protecţei internaţionale, sistemul naţional de azil, minoritatile etnice din România, suport social pentru refugiaţi şi comunităţile multietnice, aspecte socio-culturale în asistenţa refugiaţilor şi a persoanelor aparţinând comunităţilor multietnice.
• Prevenire HIV în rândul grupurilor vulnerabile şi defavorizate (Marian Ursan): consumul de droguri şi sexul comercial pe fondul infecţiei cu HIV, evaluarea riscurilor de îmbolnăvire, managementul programelor de reducere a riscurilor adresate grupurilor vulnerabile şi marginalizate, prevenirea fenomenului de epuizare profesională (burn out) în cazul profesioniştilor din domeniu.
Semestrul 3
• Iniţiative private în asistenţă socială (Theodora Ene): introducere în managementul asistenţei sociale, servicii inovative de asistenţă social, asistenţa socială în mediul privat, de la marketing social la responsabilitate socială corporatistă, legislaţia şi standarde privind responsabilitatea socială a corporaţiilor, actori implicaţi în programe RSC, construcţia campaniilor RSC.
• Managementul dezastrelor (Mircea Botescu): tipologia crizelor generate de dezastre, situatia de urgenta-componenta a managementului dezastrelor, protectia civila-pilonul de baza al managementului dezastrelor, protectia infrastructurii critice, protectia si asistenta psihologica in situatile de urgenta, managementul medical in situatile de dezastru, asistenta sociala in situatiile de urgenta, organizarea asistentei sociale in zona sinistrata, cooperarea asistentilor sociali cu expertii in interventii la dezastre.
• Probleme ale populaţiei vârstnice (Aurelia Curaj): îmbătranirea, impactul social al bolilor şi dependenţei funcţionale asociate îmbătrânirii, evaluarea geriatrică complexă, calitatea vieţii persoanelor vârstnice, riscuri medicale şi sociale ale populaţiei vârstnice, comunicarea cu persoana vârstnică, politici sociale în îmbătrânire.
• Pedagogie curativă pentru persoanele cu dizabilităţi (Mihaela Cozărescu): persoanele cu dizabilitati, handicapul neuro motor, handicapul de intelect, handicapurile senzoriale, teorii în pedagogia curativă şi socioterapie, evaluarea serviicilor sociale, rezilienta, capacitatea de a face fata situaţiilor dificile.
Semestrul 4
• Strategii de lucru cu persoanele aflate în conflict cu legea (Ioan Durnescu): reabilitarea comportamentală a infractorilor, paradigme corecţionale, estimarea riscului de recidivă, justiţia juvenilă, probaţiunea vs. pedeapsa cu închisoarea, modele de practică, lucrul cu infractorii la nivel individual, lucrul cu grupul, modele de evaluare a intervenţiilor.
• Tulburări prezente la persoanele dependente de alcool şi droguri ilegale (Luminiţa Mihai): alcool şi droguri ilegale, teorii privind consumul de droguri, clasificarea substanţelor şi tulburările datorate consumului de alcool şi droguri ilegale, tratament bifocal, terapii de familie.
• Reglementări europene privind criminalitatea transfrontalieră (Valeriu Fîrţală): state si uniuni de state, cetăţenia, comunităţi de migranţi în U.E., criminalitate statală şi transfrontalieră, instituţii europene cu rol în gestionarea fenomenului criminalităţii transfrontaliere.
• Cercetarea socială a grupurilor de risc (Marian Preda/Florin Lazăr): definirea principalelor concepte (populaţii mici, populaţii greu de atins, populaţii ascunse, populaţii marginale, populaţii excluse, etc.), caracteristici ale grupurilor marginale / de risc, metode de estimare a mărimii populaţiilor marginale/ascunse (metoda captură-recaptură şi metoda clusterelor adaptative), metode cantitative de estimare a caracteristicilor populaţiilor marginale/ascunse (eşantionare prin metoda bulgărelui de zăpadă şi prin eşantionare direcţionată de respondent-RDS), eşantionarea instituţională ca metoda de cercetare a grupurilor marginale, probleme de etică.
Site dezvoltat cu asistenta tehnica si financiara din partea United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC)
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala